- învârtecúş
- s. n., pl. învârtecúşuri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
învârtecúş
Look at other dictionaries:
învârtecuş — ÎNVÂRTECÚŞ, (2) învârtecuşuri, s.n. 1. (În sintagma) Ineluş învârtecuş = numele unui joc de copii în care unul dintre jucători trebuie să ghicească la cine se găseşte un inel care trece din mână în mână. 2. (Rar) Întortochetură. [var.: (reg.)… … Dicționar Român
ineluş — INELÚŞ, ineluşe, s.n. Diminutiv al lui inel. – Inel + suf. uş. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 inelúş s. n., pl. inelúşe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic inelúş învârtecúş s. n … Dicționar Român
vârticuş — VÂRTICÚŞ, vârticuşuri, s.n. Vârtej (I 1). [var.: vârtecúş s.n.] – Din [în]vârtecuş (învârtecuş). Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 vârticúş s. n., pl. vârticúşuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa … Dicționar Român
întortochetură — ÎNTORTOCHETÚRĂ, întortocheturi, s.f. Cotitură, sinuozitate (a unui drum). ♦ fig. Complicaţie, încurcătură. – Întortochea + suf. ătură. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNTORTOCHETÚRĂ s. 1. v. cotitură. 2. v. încâlci tură. Trimis de… … Dicționar Român
învârticuş — ÎNVÂRTICÚŞ s.n. v. învârtecuş. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
